Timpul include in sine tot misterul universului, el nu se masoara in zile, minute, secunde, ci in sentimentele care ti-au generat cele mai profunde emotii, datorita lor tu traiesti, ci nu numai existi.
Anii trec, lumea se schimba, devine din ce in ce mai indiferenta pe alocuri, deopotriva cu lumea te schimbi si tu. Devii mai sensibil, dar totodata si mai rece, mai sentimental, dar si mai nepasator, lucrurile neclare par a fi cit se poate de simple, privesti lumea cu o oarecare suprematie, dar ce-ti zice interiorul?
Da, tu te maturizezi, si este inevitabil faptul ca tu te schimbi, insa launtricul tau totusi mai ramine in nedumerire.
Doresti sa fii ideal, stiind ca idealuri nu exista, vrei sa atingi absolutul, stiind ca acesta este de neatins, ti-ai pus prea marete scopuri. Sesizezi asta......devii indisperat.....adesea apar ginduri ne bune si numai familia si prietenii iti dau o iluzie de speranta de care neaparat te tii, va fi egoist din partea ta sa nu o faci, ei prea mult te indragesc asa cum esti.
Tu intelegi ca ai nevoie de un echilibru.
Si atunci cind nustii ce sa mai faci i-ai o foaie si incepi a scrie, scrii cuvinte la intimplare, acelea se incheaga in fraze si tu nu te mai poti opri, nu stii ce mai scrii, gindurile ti se strecoara fara a mai fi stapinite de tine, pur si simplu traiesti prin cele scrise, simti magia gindurilor, de parca-ti fi un tot intreg si atunci intelegi ca devii liber. Ai cel mai simplu instrument:"Cuvintul" dar cita valoare ii reda sufletul tau, ratiunea ti-e libera, gindurile-ti sunt limpezi, o simpla perturbare si te simti fericit, iti revine setea de a trai, de a crea, si ... tu te schimbi ...... iar timpul trece....
Nu vei niciodata asa cum ai fost ieri..A aparut ceva nou in privirea ta, a aparut o scinteie in ochi, un al zimbet pe buze.In arsenalul tau apar tot mai multe emotii pe care le folosesti mai des....cei din jur observa lumina ta interioara, care iradiaza.......devii altfel....te schimbi si tu...iar timpul trece....
P.S.:Inspired by Lanna.Sa stii ca tin mult la tine.
